5 minute... la geam

Privesc afară pe geam şi văd... geamuri. Ele sunt parte a zidului din faţa mea. Geamuri termopan, cu ramă de lemn, unele deschise, altele nu – imagine presărată pe alocuri de câte o antenă parabolică sau rufe puse la uscat. Sub ele o intrare, de unde la un moment dat apare o băbuţă şi se aşază pe banca din faţa intrării. Pentru moment întrerupe monotonia ferestrelor. Apoi se contopeşte în peisaj. Linişte... şi geamuri. În jur de ora şapte seara.